O femeie de 34 de ani, care spunea ca e prostituata, pe o strada renumita pentru acte de prostitutie din Sofia, Bulgaria. Foto NYT

Sofia, Bulgaria, 5 oct. – GUVERNUL BULGAR, care avea în plan sa legalizeze prostitutia, si-a schimbat radical pozitia, ca urmare a unui curent larg raspândit în Europa, acela de a impune interdictii ca mod de combatere a traficului sexual.

“Ar trebui sa fim foarte fermi si sa spunem ca vânzarea de persoane este o infractiune”, a spus ministrul de interne, Rumen Petkov, la un forum despre traficul de persoane, vineri, unde au participat si presedintele Bulgariei, ministrul justitiei si ambasadorul Statelor Unite în Bulgaria.

Bulgaria nu este ultima tara care si-a schimbat abordarea vizavi de subiectul prostitutiei. Anul trecut, Finlanda a declarat ilegale serviciile sexuale prestate de femeile aduse în tara de traficanti, iar Norvegia este pe punctul de a impune o interdictie fatisa cu privire la prostitutie.

Chiar si în Amsterdam, conducerea locala a propus închiderea a mai mult de un sfert din faimoasele bordeluri cu vitrina din zona renumita de bordeluri si localuri de striptease. Încercari de legalizare a prostitutiei similare celei din Bulgaria si-au schimbat directia si în Republica Ceha si în cele trei republici baltice.

Prostitutia se practica semi-legal în Bulgaria, o tara mica, dar importanta la nivel european în comertul cu sex. Femeile sunt trimise cu miile peste granita în fiecare an ca sa lucreze ca prostituate, deseori împotriva propriilor dorinte si multe altele sunt fortate sa se prostitueze în interiorul tarii.

Read More “Alaturându-se curentului, Bulgaria nu legalizeaza prostitutia”

Studii. Bordelurile nu rezolvă totul: Legalizarea prostituţiei întăreşte mafia

Dorina Enciu, Gandul, 03.10.2007

Printre consecinţele enumerate de specialişti: extinderea traficului de femei, a corupţiei, a spălării banilor * Evident, peştii devin oameni de afaceri

Atunci când o ţară lega­lizează prostituţia, „practic legiferează mul­te aspecte care ţin de criminalitate şi de in­dustria sexului”, a declarat dr. Janice G. Raymond, profe­sor emerit al Universităţii din Massachusetts, în cadrul con­ferinţei “Consecinţele legali­zării prostituţiei în Romania”.

Evenimentul a avut loc, ieri, la Casa de Cultură a Ministerului Internelor, şi a fost organizat de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane îm­preu­nă cu specialişti din De­par­ta­mentului de Stat al SUA.

Una dintre consecinţele imediate ale legiferării pros­tituţiei e camuflarea şi ex­tinderea spălării banilor, mărirea consumului de droguri, dar mai ales legiferarea şi ex­tin­derea traficului de fi­inţe umane, în primul rând a traficului de femei. “Nu ara­reori, banii din industria sexului ajung direct în buzunarele po­liticienilor şi finanţează cam­panii electorale”, a mai declarat dr. Raymond.

Modelul olandez de “disponibilizare” a prostituatelor

Ideea că legalizarea prostituţiei limitează şi controlează fenomenul prostituţiei şi puterea criminalităţii organi­za­te este total falsă. Efectul este exact opus, sunt de părere specialişti care studiază feno­menul.

La sfârşitul lunii septembrie, primarul Amsterdamului, Job Cohen, a hotărât să desfiinţeze o treime dintre casele de to­le­ranţă din oraşul său, deşi în Olanda prostituţia este legalizată. Cohen şi-a mo­tivat decizia tocmai prin faptul că diverse forme de criminalitate organizată, printre care traficul de femei, consumul şi traficul de droguri, spalarea banilor, activităţi de tip mafiot s-au extins atât de mult în zonele căutate pentru practicarea prostituţiei încât autorităţile nu au mai putut face faţă.

“În ţara noastră, prostituţia nu a fost încă legalizată dar eu cred că în primul rând ar trebui dezincriminată, deci ar trebui ca legea să nu mai considere prostituţia un delict. Atâta timp cât legea condamnă prostituţia, prostituatele nu vor putea să dea declaraţii împotriva proxeneţilor, pentru că s-ar pune singure în pericol. Şi dacă nu există declaraţiile prostituatelor, proxeneţii nu pot fi prinşi atât de uşor”, a declarat Adina Tanislav, inspector principal de Poliţie din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Noile valuri UE cochetează cu legalizarea

Legalizarea prostituţiei este o politica greşită, consideră din ce în ce mai mulţi specialişti, după ce au studiat fenomenul în mai multe ţări. Prin legalizarea prostituţiei, peştii devin oameni de afaceri, industria sexului ia amploare aşa cum s-a întâmplat în multe dintre ţările în care cea mai veche meserie din lume a devenit legală.

“În ţările admise recent în Uniunea Europeană, în România, în Bulgaria dar şi în alte state, se fac presiuni din partea membrilor vechi ai Uniunii pentru ca prostituţia să fie legalizată, chiar dacă efectele nu sunt numai dintre cele pozitive.

Autorităţile din Amsterdam fac curăţenie în Zona Roşie
Realitatea TV, Duminică 15 iulie 2007

Autorităţile din Amsterdam au anunţat că vor adopta o atitudine severă faţă de crima organizată din cartierul Red Light, fiind pentru prima dată când Poliţia sau autorităţile financiare se implică în această mai veche problemă locală, conform AP.

Cu prostituate neruşinate pozând la ferestre, cu cafenelele din care razbate un puternic miros de marijuana, cartierul Zona Roşie este una dintre cele mai mari atracţii din Amsterdam şi acţionează ca un magnet asupra criminalilor, traficanţilor de carne vie sau traficanţilor de droguri, care profită de situaţie pentru a spăla bani.

Prostituţia este legală, dar cele mai multe femei nu au analizele la zi şi actele în regulă, iar cafenelele sunt autorizate să vândă droguri uşoare, dar proprietarii nu dau chitanţe. Astfel, autorităţile speră să descopere şi să prevină spălarea de bani şi să pună legea în aplicare mult mai strict.

“Scopul nostru este unul simplu: să scăpăm de infractorii din Red Light District”, spune purtătorul de cuvânt al Minsiterului Justiţiei.

Amsterdam-ul a mai fost “curăţat” acum cinci ani, când întreprinzătorii au fost obligaţi prin lege să prezinte un bilanţ al afacerilor, pentru a le fi înnoite licenţele.

Curăţenia intră adânc în vitrinele Cartierului Roşu
Realitatea TV, Vineri 21 septembrie 2007

Primarul din Amsterdam a declarat război celebrelor vitrine în care prostituatele se expun pentru a-şi racola clienţii.

Spaţiile vor fi achiziţionate de primărie şi transformate în magazine şi locuinţe. Pentru cumpărarea a 50 de vitrine din Cartierul Roşu, au fost alocate 15 de milioane de euro.

Primarul Job Cohen spune că acţiunea se înscrie într-un proiect de curăţenie a celebrului cartier, lovit chiar şi după legalizarea prostituţiei de probleme precum traficul de carne vie şi exploatarea fiinţelor umane.

Ziua, 28 august 2007

Vasile Blaga le-a vorbit femeilor democrate despre necesitatea legalizarii prostitutiei

In timp ce liderul democrat, Emil Boc, anunta cu surle si trambite, la deschiderea Scolii de Vara de la Costinesti, strategia partidului in privinta promovarii in viata politica a femeilor democrate, secretarul general al PD, Vasile Blaga, si-a surprins astazi colegele de partid cu o pledoarie pe tema legalizarii prostitutiei. Desi subiectul conferintei la care participa era reforma in administratia centrala si locala, liderul PD a insistat asupra necesitatii adoptarii unei legi pentru femeile care practica cea mai veche meserie.

“Daca nu se va legaliza prostitutia, va merge din ce in ce mai rau pentru femeile care practica aceasta meserie”, a afirmat Blaga, adaugand ca acest punct de vedere este al sau personal, nu al partidului. Fostul ministru de Interne a spus ca prin amendarea prostituatelor nu se stopeaza dezvoltarea acestui fenomen. In opinia sa, la ora actuala, “prostitutia este iesita de sub control”.

“Amenzile raman neplatite, iar femeile se intorc in strada. Nu trebuie sa fim farisei. Aceasta problema nu se va rezolva decat daca toata clasa politica ajunge la concluzia acestei necesitati a legalizarii, chiar daca se va intra in conflict cu Biserica”, a adaugat secretarul general al PD.

Blaga a tinut sa mentioneze ca nu considera normal ca legislatia romaneasca sa fie atat de dura cu femeile care se prostitueaza, dar sa fie toleranta cu proxenetii si cu clientii acestor femei.

Seful Asociatiei Cluburilor de Noapte din Serbia, Slavoljub Veljkovic, ameninta parlamentarii cu publicarea numelor tuturor politicienilor influenti care au platit pentru servicii sexuale, daca legea pentru legalizarea prostitutiei nu va fi adoptata, informeaza DPA, citata de Mediafax.

Acesta a declarat pentru presa locala din Belgrad ca multi politicieni platesc in mod obisnuit pentru sex si tot acesti politicieni ipocriti refuza sa legalizeze prostitutia care le poate oferi femeilor si barbatilor din Serbia ce practica aceasta meserie asigurari de viata si sanatate, dar si conditii mai bune de munca. Veljkovic conduce Asociatia Cluburilor de Noapte din Serbia, din care fac parte 130 de patroni de cluburi. Impreuna cu o echipa de juristi, acestia au pus la punct si au inaintat Parlamentului propunerea de legalizare a prostitutiei. Asociatia a anuntat deja ca prostituatele vor organiza un protest in fata cladirii Guvernului din Belgrad, daca parlamentarii vor continua sa ignore propunerea Legislativa. (A.H., Ziua, 19/04/07)

George Pruteanu, Curentul, 8-9 martie 2007

Ministrul Blaga vrea legalizarea prostituţiei (presa de joi, 1 martie). În ultimii ani, am reflectat deseori la acest subiect. Încredinţez cititorului o parte din acele gînduri (unele, fragmente din dialoguri polemice).

… E foarte urît ce e, în această privinţă, în Olanda. E unul din punctele de jos a ceea ce s-a numit (Spengler) Untergang des Abendlandes = “Amurgul/Declinul Occidentului”. Am văzut. Ştiu. Mă cutremur – nu exagerez – că aş putea trăi clipa cînd vor fi şi în Bucureşti – ca acolo – femei de vînzare cu ora, aflate în vitrine, ca nişte obiecte nenorocite, cum am văzut şi în Bruxelles, pe o stradă lungă de lîngă o gară. Mai rău decît cîinii: un cîine îl cumperi de tot, nu poţi să-l închiriezi. Sub acest aspect, Olanda e un anti-model. (6.09.04)

Numai bărbaţii bicisnici plătesc pentru sex.

Statul care legiferează prostituţia înseamnă că o şi legitimează (căci nu poate admite o activitate ilegală), devenind astfel supremul codoş (el, Statul, supervizează închirierea de femei) – ceea ce e o porcărie. (27.12.04)

Chestia cu “cea mai veche meserie” e un clişeu ieftin. La fel de bine şi de verificabil se poate spune că furtul e “cea mai veche” etc., sau agricultura, dacă admitem că, înainte de a se acupla, oamenii trebuiau să mănînce.

Legalizînd prostituţia, pe de o parte, statul devine întîiul codoş, iar pe de alta, el admite implicit că femeia e un obiect care poate fi închiriat cu ora.

Pentru dezvoltarea unei vieţi sexuale bune, prostituţia nu este necesară, dovadă – anii de comunism, în care nu exista, şi nimeni n-a păţit nimic.

Se găseau, cu chiu cu vai şi cu mari precauţii, oarece femei stricate (1/1000 faţă de azi), foarte clandestin şi dosit. Prostituţia ca industrie şi ocupaţie la vedere lipsea cu desăvîrşire şi era foarte bine. (15.02.05)

Comparînd “prostituţia” dinainte de 1989 cu cea de azi e ca şi cum s-ar compara o petardă cu o bombă atomică, spunînd că, în fond, amîndouă fac “poc!” Eu nu afirm că înainte de 1989 toate femeile erau cinstite şi virtuoase. Omul nu se schimbă nici în 1000 de ani, darmite în 15. Femei “stricate” au existat dintotdeauna, inclusiv în socialism. Dar prostituţia, ca instituţie, ca mod-de-existenţă – nu. Nu existau bordeluri, nici clandestine, nici neclandestine (şi asta era bine pentru dezvoltarea sexuală). Nu existau, nici pe centură, nici pe străzi lăturalnice sau centrale, “fete” care să te privească lung şi clar, dînd din şolduri (azi, cele de pe centură nu dau din şolduri, ci îţi arată direct fundul sau ţîţele) – şi era bine că nu existau, şi pentru aspectul moral al lumii şi pentru o sexualitate bună, împlinită. Nu existau mii, zeci de mii de anunţuri de tîrfe în ziare, ca acum – şi era bine că nu existau. Nu exista puzderia de “agenţii matrimoniale” (chipurile) sau de “fete de acompaniament”, furnizoare de prostituate – şi era, de asemenea, bine că aşa ceva nu prolifera. Nimic din cloaca sexuală care e România de azi nu exista atunci. Concubinaj, da; amante, da; femei discret întreţinute, da (foarte puţine şi cu mare fereală, că partidul era al dracului pe chestia asta); femei mai mult sau mai puţin uşuratice, da, cîte pofteai, ca-ntotdeauna ş.a.m.d. Dar atît.

Argumentele în favoarea prostituţiei se încadrează în viziunea cinică a nepăsării faţă de o valoare supremă care e demnitatea umană. Se acceptă cu nonşalanţă statul-porc, statul-codoş-suprem, care admite închirierea trupului uman ca pe o bicicletă, cu ora, cui pune banul jos. Statul care batjocoreşte o componentă mirabilă a vieţii: sexualitatea, transformînd-o în gimnastică tarifată. Repet: prin legalizare, statul ar da girul său acestei degradări, ba ar mai scoate şi, ptiu!, un ce-profit. Ar fi complicele “peştilor”, el ar fi “peştele” cel mare. În loc să-şi facă datoria de a descuraja (de vreme ce eradicată nu poate fi) prostituţia, statul-codoş ar încuraja-o, creîndu-i “condiţii” (o încurajează, escamotat, şi acum, începînd din şcoală: profuziunea de concursuri de miss ce e altceva decît un îndemn de a-ţi valorifica lucrativ corpul şi sex-appeal-ul?) (25.07.05)

Modelul care se propagă în masă acum (şi devine idealul pentru chiar puştoaice de gimnaziu) este individa cu forme şi tupeu care se face cunoscută ca să găsească un tip cu bani care s-o-ntreţină, să-i ia maşină scumpă şi haine scumpe, voiajuri etc. Le vedem zilnic la tv şi în ziare. Asta se cheamă “succes”; ele au “reuşit”. (15.02.05)

Şi furtul există, orice ai face. Şi crima există, de mii de ani, orice ai face. Vă consolaţi? Le legalizaţi? Nu, ci căutaţi să le ţineţi cît mai underground şi într-o proporţie cît mai mică posibil.

“În comunism nu exista educaţie sexuală”… Afirmaţie de victimă a clişeelor propagandei maniheiste! Am cel puţin vreo cinci cărţi de educaţie sexuală şi probleme ale sexului, apărute în România înainte de 1989, de la nivelul elementar al sfaturilor pentru adolescenţi pînă la tratatul de sexologie.

Nu-s utopic, nu-i vorba de stopat total, ci de redus fenomenul la 5% din cît e acum. Şi ar fi curăţenie. (15.02.05)

Legalizarea prostituţiei nu rezolvă nicio problemă, creează o prostituţie în plus şi probleme în plus, fără să elimine niciuna din cele existente. Plus că, în acest fel, statul îşi pierde coloana vertebrală a demnităţii, devenind un porc, un complice pe faţă al comerţului cu carne vie, un “acţionar” în bănoasa afacere a batjocoririi femeii, a omului în genere. (26.07.05)

În fond, putem pune şi altfel problema: Femeile alea nu ştiu să facă şi altceva? Să-şi cîştige existenţa nu ca nişte tîrîturi, ci ca nişte femei normale. În loc să le ajute să ajungă nişte scursuri, statul ar trebui să le sprijine să-şi recapete omenia. Unde se poate. Şomajul e o plagă sinistră a României de azi, dar cele mai multe n-o fac din disperare, din lipsa oricărei alternative, ci din lene, pentru că au prins gustul banului uşor cîştigat. Un pisc al aberaţiei e pretenţia ca statul să le mai şi faciliteze mersul pe acest drum greţos, în loc să folosească cele mai drastice soluţii spre a le împiedica. (27.07.05)

Eu consider, din toată fiinţa mea, că un bărbat normal şi bine împlinit NU POATE avea un contact sexual CONTRA COST. Acela nu e act sexual, e masturbare în carne vie. Şi ăla nu e un bărbat, e o căzătură. Un bărbat ca lumea caută o femeie adevărată, nu un “tonomat” de vărsat spermă. Există încă mulţi inşi, inclusiv politicieni, de o neseriozitate inadmisibilă, care nu reuşesc deloc să fie open mind, să depăşească viziunea îngustă a golănaşilor (complexaţi) de cartier, bucuroşi c-o să aibă curve… Toată înţelepciunea lumii (care priveşte mustrător prostituţia), toată bolta înstelată şi legea morală ale lui Kant, toată ordinea firească a bunei cuviinţe – sunt vax în faţa nevoii irepresibile a unora de a slobozi cît mai multă porceală pe Pământ. (27.07.05)

Nu vorbim în aceste coloane despre introducerea (orwelliană!) a virtuţii obligatorii, ci despre prostituţie, ca “instituţie”, ca ocupaţie continuă şi afişată explicit. Nu femeile uşuratice (demi-mondenele, cocotele, întreţinutele, fluşturaticele ş.a.m.d.) vreau eu să fie desfiinţate prin lege(!), ci prostituatele străzii şi ale bordelurilor, în primă instanţă. Staaaaau unii bornaţi într-un catehism, “nefrecventabil”, de protejare fanatică a curvăsăriei explicite, fără să realizeze că propun o lume de viermuială, desfrîu, cinism grotesc. Ce univers e acela în care degradarea cea mai de jos a fiinţei femeieşti e acceptată ca legitimă şi legală?! Un univers dement, infect. În România de azi, legea e un rahat. Dar într-un stat mai puţin căcănar – cu politicieni mai puţin bicisnici – decît cel şi cei de care avem noi parte azi, forţa ordonatoare a Legii s-ar simţi. (28.07.05)