Alaturându-se curentului, Bulgaria nu legalizeaza prostitutia


O femeie de 34 de ani, care spunea ca e prostituata, pe o strada renumita pentru acte de prostitutie din Sofia, Bulgaria. Foto NYT

Sofia, Bulgaria, 5 oct. – GUVERNUL BULGAR, care avea în plan sa legalizeze prostitutia, si-a schimbat radical pozitia, ca urmare a unui curent larg raspândit în Europa, acela de a impune interdictii ca mod de combatere a traficului sexual.

“Ar trebui sa fim foarte fermi si sa spunem ca vânzarea de persoane este o infractiune”, a spus ministrul de interne, Rumen Petkov, la un forum despre traficul de persoane, vineri, unde au participat si presedintele Bulgariei, ministrul justitiei si ambasadorul Statelor Unite în Bulgaria.

Bulgaria nu este ultima tara care si-a schimbat abordarea vizavi de subiectul prostitutiei. Anul trecut, Finlanda a declarat ilegale serviciile sexuale prestate de femeile aduse în tara de traficanti, iar Norvegia este pe punctul de a impune o interdictie fatisa cu privire la prostitutie.

Chiar si în Amsterdam, conducerea locala a propus închiderea a mai mult de un sfert din faimoasele bordeluri cu vitrina din zona renumita de bordeluri si localuri de striptease. Încercari de legalizare a prostitutiei similare celei din Bulgaria si-au schimbat directia si în Republica Ceha si în cele trei republici baltice.

Prostitutia se practica semi-legal în Bulgaria, o tara mica, dar importanta la nivel european în comertul cu sex. Femeile sunt trimise cu miile peste granita în fiecare an ca sa lucreze ca prostituate, deseori împotriva propriilor dorinte si multe altele sunt fortate sa se prostitueze în interiorul tarii.


Opozantii prostitutiei legale pun în discutie faptul ca operatiunile ilegale înfloresc în medii în care plata pentru sex este permisa si ca traficul de fiinte umane urmeaza cererea. Interzicerea sexului-pentru-bani are ca obiectiv reducerea cererii, si astfel, reducerea traficului daca nu mai mult, înabusirea lui în totalitate.

“S-a întors roata,” spune Gunilla Ekberg, fost consilier special al guvernului suedez pe subiect si acum co-director executiv al organizatiei nonprofit Coalitia împotriva Traficului Femeilor – International. “Exista o recunoastere, atât la nivel politic cât si la nivelul societatii civile, ca Bulgaria nu va fi un refugiu pentru prostitutie.”

Lupta împotriva prostitutiei legale [în lume, n. trad.] a fost dusa de o coalitie neobisnuita, incluzând administratia Bush, grupari feministe si guvernul suedez. Proponentii unor masuri asemanatoare modelului suedez, de exemplu, care pedepseste mai degraba clientii decât persoanele care se prostitueaza, spun ca a avut succes în Europa tocmai din cauza faptului ca face o distinctie între cei care platesc pentru sex si cei care îl presteaza si nu îi incrimineaza pe cei din urma. Persoanele care se prostitueaza, în majoritate femei, sunt adevaratele victime ale tranzactiilor, spun propunatorii.

În timp ce modelul suedez prezinta din ce în ce mai mai mult interes, nu este tocmai singurul. Guvernul maghiar a anuntat luna trecuta ca va acorda autorizatii de munca prostituatelor pentru a le ajuta sa intre în legalitate din punct de vedere economic si sa colecteze de la ele taxele.

Cel mai des întâlnite argumente împotriva “modelului suedez” sunt cele folosite demult în dezbaterea privind legalizarea prostitutiei: din cauza faptului ca prostitutia este imposibil de eradicat, e mai bine sa fie “la vedere” dar controlata.

Chiar daca prostitutia nu este considerata o infractiune pentru femei, spun criticii, ele trebuie sa se ascunda ca sa îsi protejeze clientii. “Daca fac prostitutia ilegala, va deveni si mai obscura, mult mai inaccesibila serviciilor publice si ajutorului, politiei si protectiei”, declara Nadia Kozhouharova, psihoterapeut ce lucreaza cu femeile abuzate, inclusiv victime ale traficului, printr-un grup din Sofia, Asociatia Animus.

Pe strazile Sofiei, câteva femei prostituate spuneau ca au profitat de împartirea de prezervative si de controalele de sanatate gratuite de care beneficiaza acum. O femeie de 23 de ani, care a refuzat sa îsi dea numele pentru ca sa nu afle familia sa cu ce se ocupa, marturisea ca prefera sa lucreze pe strada decât la un bordel, pentru ca astfel poate decide sa mearga sau nu cu un client.

“Daca esti într-un bordel, mergi la anumite adrese si nu stii ce se va întâmpla,” spune ea prin intermediul unui traducator. “Te pot bate”.

Femeia lucra pe o portiune a Bulevardului Hristo Botev, populat de un amalgam de prostituate femei si travestiti. Purta ciorapi plasa si geaca de blugi si tragea dintr-o tigara, printre baloane de guma de mestecat pe care le facea si apoi le spargea.

A lucrat în Germania, unde prostitutia este legala, dar a preferat Bulgaria pentru ca, spune ea, “aici totul se face cu prezervative”, în timp ce barbatii din Germania insistau ca ea sa faca sex oral neprotejat cu ei. Întrebata cum de a ajuns sa se prostitueze, a raspuns simplu, “nimeni nu s-a facut prostituata dintr-un motiv bine întemeiat”.

Miscarea anti-prostitutie a primit sprijin semnificativ din cauza legaturii dintre prostitutie si traficul de fiinte vii. Conform departamentului de stat, un numar estimativ de 800 000 de oameni sunt traficati peste granite în fiecare an, dintre care 4 din 5, femei. În decembrie 2002, Statele Unite au adoptat o pozitie de politica externa împotriva prostitutiei legalizate, tocmai din cauza legaturii acesteia cu traficul uman.

“Legalizarea prostitutiei creeaza un front de afaceri legal pentru cea mai brutala exploatare a femeii”, declara Mark P. Lagon, asistent al Secretarului de Stat al SUA pentru problemele organizatiilor internationale. “Cererea este cea care aduce o multime de oameni si naste o industrie a traficului de sex ilegal.”

Oficialii bulgari sustin ca traficul cu femei din tara lor viza mai ales tari din Europa de Vest, ca Germania si Olanda, unde prostitutia este legala. “Traficantii sunt afaceristi foarte practici”, spune Antoaneta Vassileva, secretar executive al comisiei nationale antitrafic de aici [Bulgaria – n. trad]. “Merg în tari unde legea nu îi suprima.

Politia bulgara si norvegiana au anuntat ca au spart un cerc de traficanti, în mai, la Oslo, unde 18 femei bulgare au fost tinute în apartamente si fortate sa se prostitueze. Guvernul norvegian lucreaza la o lege care sa pedepseasca persoanele care platesc pentru sex, un oficial al guvernului de acolo a spus ca aceasta lege ar trebui sa intre în vigoare din primavara.

Legea suedeza a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999. Desi sunt posibile si condamnari la închisoare, clientii au primit numai amenzi pâna acum. O mare parte din efect, spun propunatorii, vine de la repercursiunile de a fi public identificat cu un client al prostituatelor. Chiar si asa, acest lucru face Suedia mai putin interesanta pentru traficanti, spun oficialii.

Când telefoanele traficantilor si ale proxenetilor a fost ascultate, politia i-a auzit plângându-se ca “Suedia e o piata de desfacere neprofitabila”, spune Kajsa Wahlberg, inspector criminalist la Politia Criminalistica Nationala Suedeza “Cumparatorilor le este teama sa fie prinsi. Trebuie sa ai un apartament. Trebuie sa tot schimbi femeile.” Contrar bordelurilor din Oslo sau Copenhaga, care aveau fiecare cam 50 de femei, cele din Suedia care s-au desfiintat, daca aveau doua sau trei femei.”

Aparatorii femeilor din Bulgaria spera sa reitereze succesul Suediei. Lider de opinie în Bulgaria si organizatoare a forumului de vineri este Nadezhda Mihaylova, membru al parlamentului si fost ministru de externe. Aceasta spune ca dezbaterea în aceasta tara de 7,3 milioane de locuitori este înca afectata de reactia împotriva totalitarismului din epoca comunista.

În epoca comunista, statul controla aproape toate aspectele vietii. Dupa aceea, pendulul a zburat prea mult în directia opusa, spune ea. “O multime de oameni spun ca statul nu ar trebui sa se amestece în optiunile personale”, adauga ea.

Desi cea mai arzatoare chestiune în Bulgaria este exportul femeilor pentru prostitutie fortata, Vassileva de la comisia antitrafic spune ca 45 la suta din traficul cu femei are loc în interiorul tarii, deseori din satele foarte sarace pâna la orasele mari si statiunile de pe coasta Marii Negre. Procurorul general, Boris Velchev, care a participat la forum, a descris ceea ce el a numit “standard dublu” în tratarea celor fortati sa se prostitueze în afara tarii si atitudinile vizavi de cei din interiorul tarii, care primesc mai putina atentie si mult mai probail sunt blamati decât considerati victime.

“Cred ca legalizarea prostitutiei ar transforma Bulgaria într-o destinatie pentru turismul sexual” spune Mihaylova. “Nu acesta este viitorul care îl vad pentru tara mea”.

Preluat de la Women’s United Nations Report Network (wunrn.com) Aparut in original in NY Times, editia din 6.10.2007 sub semnatura lui Kathrin Cook. Traducere si adaptare de A.B. pentru Asociatia Provita Bucuresti

Leave a Reply