În luna aprilie, legislativul francez a adoptat o nouă lege care privește lupta contra prostituției și traficului de persoane, prin care se interzice solicitarea/cumpărarea de servicii sexuale, nu însă și oferirea/vânzarea lor. Clienții prostituatelor vor fi amendați sever și obligați la urmarea unor cursuri despre răul pe care îl provoacă traficul de sex.
Legea, votată cu 64-12 în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, este una dintre cele mai dure din Europa și a fost promisă încă din campania electorală din 2012 de actualul președinte F. Hollande și de Partidul Socialist.
Prostituția este tolerată în Franța, dar bordelurile și proxenetismul sunt ilegale, iar oferirea de servicii sexuale ale unor minore este circumstanță agravantă la infracțiuni.
Spre deosebire de vechea lege din 2003, care interzicea oferirea pasivă de servicii sexuale pe stradă, noua lege mută atenția pe „clienții” prostituatelor, căutând astfel să atragă atenția asupra faptului că în marea majoritate a cazurilor, prostituatele sunt victime.
Amenda pentru solicitarea de servicii sexuale va merge de la 1500 euro la 3750 de euro (în caz de recidivă).
Legea va ușura ieșirea din prostituție a prostituatelor străine, multe din ele aflate ilegal în Franța, cărora li se va putea oferi un permis temporar de ședere cu condiția renunțării al prostituție.
Suporterii noii legi argumentează că se va putea astfel lupta mai ușor contra rețelelor de traficanți de persoane. Circa 85% dintre prostituate sunt victime ale traficului, conform declarațiilor parlamentarului socialist Maud Olivier, inițiatorul principal al proiectului legii, făcute pentru Associated Press.
Sindicatul francez al „lucrătoarelor sexuale”, Strass, îl contrazice vehement, unele dintre membrele sale afirmând că sunt prostituate de bunăvoie și astfel doresc să-și trăiască viața, iar unele dintre grupurile de drepturile omului neagă că noua lege va fi de ajutor în eradicarea flagelului prostituției.
Însă Mouvement du Nid (Mișcarea Cuibului), un important grup feminist care avocațiază abolirea prostituției și oferă ajutor material și servicii juridice și medicale femeilor care doresc să iasă din prostituție, a apărat detaliat și cu pasiune propunerea legislativă.
Comentariul nostru (www.antiprostitutie.ro):
În ce privește abordarea (reglementarea legală) prostituției, există, istoric, mai multe perspective.
Abordarea ultra-permisivă, în favoarea „legalizării” acesteia, a fost favorizată vreme de decenii în unele țări liberale precum Suedia, Norvegia și Olanda. Între timp, s-au putut studia din perspectivă sociologică și măsura statistic efectele acestui tip de reglementare, iar concluziile sunt că ea are consecințe dezastruoase, contrare celor preconizate: crește traficul de persoane, crește violența contra femeilor prostituate dar și contra femeii în general, iar infracțiunile asociate prostituției în zonele unde aceasta se practică (traficul de droguri și de arme) cunosc o creștere explozivă. În consecință, unele țări, din cele oricum nu foarte numeroase, care „legalizaseră” prostituția fie și-au modificat legislația drastic (Suedia, Islanda, Norvegia, Canada) fie au restrâns pe cât posibil zonele „dedicate” unor stabilimente de prostituție (Olanda). Vezi Evaluarea a 10 ani de politici privind prostituția în Suedia și Olanda.
Putem afirma deci că epoca „romantică” în care „lucrătoarea sexuală” (denumirea modernă a „prostituatei cu condicuță”) se autoafirma ca reprezentantă a aspirațiilor de egalitate și independență ale femeii a apus, făcând loc crudei realități: aceea că prostituția este exploatare și abuz și generează inegalitate și degenerare morală și socială.
Odată cu concluzia că prostituata este de fapt o victimă, abordarea s-a schimbat înspre măsuri de eradicare a prostituției, care se poate face în două feluri:
- să se interzică femeilor vânzarea de servicii sexuale (amendă sau chiar sancțiuni penale);
- să se interzică clienților solicitarea/cumpărarea de servicii sexuale.
În ciuda aparentei eficacități a legilor severe îndreptate contra prostituatelor, nici sancțiunile penale și nici amenzile nu au demonstrat că pot avea efectul scontat în reducerea fenomenului. Conform organizațiilor care încearcă să ajute femeile să scape din prostituție, situația dezastruoasă a celor traficate, sărace/lipsite de educație, care alcătuiesc marea majoritate a „ofertei”, nu se îmbunătățește în niciun fel prin împovărarea lor cu sancțiuni.
Începând cu anii 1990, câștigă teren tot mai mult în ultimele așa-numitul „model suedez”, pe care l-a adoptat acum și Franța: sancționarea doar a cererii de servicii sexuale, însoțită de măsuri de sprijin concret pentru femeile victime ale prostituției (acte și permise de ședere, protecție legală, cursuri de calificare, adăpost temporar etc).
Interesant este că prostituția pare fenomenul care divide astăzi cel mai puternic curentul feminist. Dacă o parte din feministe sunt încă favorabile „libertății” de a practica „meseria”, văzută cândva ca o cale către o himerică „egalitate cu bărbații” în ce privește câștigarea traiului și proprietatea asupra corpului, majoritatea, inclusiv organizațiile feministe majore, luptă cu îndârjire contra prostituției. A se vedea spre exemplu Prostituția și supremația masculină și Optsprezece mituri despre prostituție.
Așadar, timpul s-a dovedit un judecător drept. Au trecut doar 3-4 decenii de prostituție legală pentru ca feministele să realizeze ce este prostituția. Așteptăm cu speranță ca și în cazul avortului să se întâmple același lucru. Nu poate fi departe momentul în care o masă critică de femei va admite că avortul aduce nu eliberare, ci moarte și mizerie, și că acceptarea sa înseamnă nu egalitate, ci legitimarea exploatării celei mai crunte a femeii.
You must be logged in to post a comment.