Spetele din acest studiu au fost selectate dintr-o gama de interviuri cu foste prostituate care au inceput sa se prostitueze din adolescenta si care au fost implicate in doua programe “outreach”, Paul & Lisa Inc. si WHISPER. Ambele programe lucreaza in principal cu prostituate femei. In plus, au fost realizate interviuri cu 6 fosti proxeneti cunoscuti ai programului WHISPER din diferite parti ale tarii. Din marturiile acestor participanti, putem desprinde cateva intelesuri despre modul cum prostituatele trebuie sa se adapteze pentru a supravietui si ce trebuie facut pentru ca ele sa abandoneze acest mode de viata si sa paraseasca prostitutia.
Miturile
Fenomenul social al prostitutiei feminine juvenile este o problema serioasa care este dificil de a fi inteleasa si problematica in a o recunoaste. Faptul ca fetele tinere isi croiesc un drum in sistemul complex al prostitutiei este adesea privit cu neincredere. Multe mituri si stereotipuri exista despre prostitutie. Fara o intelegere a acestora, nu putem aprecia in totalitate factorii de exploatare a tinerilor.
Mitul 1 – Prostitutia este o expresie naturala a sexualitatii si o necesitate pentru relatiile sexuale inadecvate
Acest punct de vedere sprijina un mit sexual cu privire la faptul ca barbatii au impulsuri sexuale necontrolabile care trebuie satisfacute. In aceasta consta una din justificarile pentru prostitutie. Prostituata este dezumanizata prin aceea serveste ca obiect in scopul satisfacerii sexuale. Realitatea, descrisa prin exemplele oferite de fostele prostituate, este ca acestea sunt adesea infricosate si afectate de catre actele cerute lor. Participarea la acestea este adesea o amenintare la adresa integritatii lor fizice. Actul prostitutiei este structurat de dorintele si fanteziile clientului, care sunt foarte diferite de dorintele si simtamintele exprimate de catre tinerele femei din acest studiu.
Mitul 2 – Prostitutia este o infractiune fara victime
Prostitutia creeaza un cadru unde crime impotriva barbatului, femeii si copilului devin o intreprindere comerciala. Cand un client foloseste prostituata juvenila pentru propria sa satisfacere, comite crima de abuz sexual asupra unui copil. Este vorba de o agresiune atunci cand el forteaza o prostituata la acte sexuale sadomasochiste. Cand un proxenet constrange o prostituata sa se supuna la acte sexuale ca o conditie a angajarii, avem de-a face cu exploatare, hartuire sau viol – acte care sunt bazate mai curand pe o cedare din partea prostituatei decat pe consimtamantul acesteia. Faptul ca un proxenet sau client da bani pentru ca prostituata sa se supuna unor astfel de acte nu schimba faptul ca apar abuzul sexual, violul si agresiunea fizica; mai degraba redefinesc aceste crime ca fiind prostitutie.
Mitul 3 – Tinerii aleg in mod liber prostitutia
Urmatoarele date autoraportate privind impactul abuzului asupra copiilor arata ca victimele violentei isi pot pierde simtul integritatii fizice si psihice. Cazuri din trecut sugereaza ca un numar de tinere prostituate au crescut in camine unde au fost abuzati sau neglijati. Respectul scazut fata de sine si posibilitatile limitate conduc unele fete tinere sa creada ca nu au alta alegere decat sa intre in prostitutie.
Mitul 4 – Prostitutia poate fi un mod de viata incitant si atractiv
Miturile culturale despre prostitutie sunt construite pe dezinformare si fantezii despre sexualitate, ce sunt propagate prin filme, televiziune si materiale tiparite, incluzand pornografia. Acestea pot ademeni tinerele femei naive inspre prostitutie, cu promisiuni false de atractivitate si bogatie. In realitate, tinerele prostituate minore sufera durere, umilinta si degradare in mainile proxenetilor lor si clientilor. Sunt susceptibile de a contacta boli prin transmitere sexuala si sarcini nedorite.
Mitul 5 – Sistemul prostitutiei confera bunastare
Economia prostitutiei este complexa. Daca tanarul/tanara este controlat/a de un proxenet sau de “patroana” casei de toleranta, cea mai mare parte, daca nu chiar totalitatea banilor primiti ajung la acestia din urma. Daca lucreaza independent pentru un bordel, un mare procent din incasari se returneaza bordelului. Vietile lor sunt controlate strict, abilitatea lor de a pune bani de o parte este supravegheata cu grija. O parte a strategiei pe care proxenetii o aplica pentru a controla activitatea prostituatelor este sa le mentina dependente economic de acest sistem. Orice profit este adesea rapid cheltuit, pe masura ce se obtine, reinnoind motivele care conduc la prostituare.
Mitul 6 – Prostituatele detin puterea si controlul din interiorul sistemului
Rapoartele provenite de la fostele prostituate, referitoare la schimbul “sex pentru bani”, demonsteraza realitatea ca ele sunt controlate de clientii lor. Nevoia de banii datorati proxenetului si indicatia ca serviciile sa fie taxate in conformitate cu ce solicita clientul ilustreaza un continuum in care actele sexuale cele mai implicante sau mai deviante sunt cel emia bine platite. Aceste tinere relateaza ca au fost violate sau batute. Cateodata au fost sechestrate sau tinute impotriva vointei lor, duse in zone pustii si abandonate, jefuite sau neplatite. In unele cazuri sunt ucise. Majoritatea victimelor crimelor “Green River” sunt prostituate femei sub 21 de ani. (este vorba despre uciderea a 48 femei, numita “Green River” pentru ca toate victimele au fost gasite in sau langa Green River, statul Washington, SUA. Mai mult, intre 1978 si 1986, s-au inregistrat peste 140 de asasinate cu autor necunoscut, victimele fiind femei, in King, Pierce si Snohomish, in acelasi stat, posibil in legatura cu seria de crime “Green River”). Odata sub influenta unui proxenet, prostituata isi pierde autonomia. Cu cat devine mai implicata, cu atat ii este mai greu sa renunte. Abilitatea prostituatelor de a gasi un refugiu impotriva violentelor la care sunt supuse este limitata. Violentele sunt rar urmate de plangeri la autoritati. “Codul de comportament”, nescris, descurajeaza contactul cu fortele de ordine in vederea relatarii abuzurilor. Adesea aceste femei traiesc cu convingerea ca sunt responsabile pentru consecintele starii in care se afla. Proxenetii care pretind ca le protejeaza “disciplineaza” in realitate prostituatele pentru orice lipsa de bani in “planul” pe care acestea trebuie sa il indeplineasca.
Mitul 7 – Prostitutia impiedica crimele sexuale
Acest mit este o falsa justificare in favoarea prostitutiei si pornografiei. Nu exista nici o evidenta ca prostitutia inhiba infractiunile sexuale. De fapt, ar putea fi chiar invers. Prostituatele pot fi victime ale unor acte violente incluzand viol si ucidere. Prostituatele tinere pot fi victime usoare pentru faptasi. Pornografia le poate hrani fanteziile despre femei si prostitutie. Mai degraba decat a se constitui intr-o detenta, acest fenomen poate accentua violenta sexuala.
Mitul 8 – Prostituatele provin din grupuri socioeconomice specifice
Prostituatele tinere vin din toate grupurile socioeconomice. Daca sunt si numitori comuni (droguri, alcool, victime ale abuzurilor in copilarie), nu exista o relationare cu statusul socioeconomic.
Mitul 9 – Tinerele decid in cunostinta de cauza sa devina prostituate
Intrarea in prostitutie poate incepe in adolescenta sau mai devreme. Majoritatea au fost abuzate sexual in copilarie – de obicei de catre tati, tati vitregi sau alti adulti apropiati. Multe au suferit de asemenea de abuz fizic si neglijenta. Pentru cele mai multe din aceste tinere femei singura cale sa scape de violenta a fost sa fuga de acasa. Tinere, inspaimantate, cu abilitati limitate si incapabile sa gaseasca un adapost, tinerele sunt prada usoara pentru proxenetii care le promit prietenie, dragoste si bogatie. Odata intrate in prostitutie, atat proxenetii cat si clientii repeta abuzurile pe care adolescentele le-au suferit in familiile lor.
Mitul 10 – Exista legi pentru controlul prostitutiei
Pana acum, aplicarea legilor care prohibiteaza prostitutia au fost aplicate inegal. Doar cativa clienti si chiar si mai putini proxeneti au fost arestati ori condamnati.
Mitul 11 – Exista o diferenta intre o prostituata de lux si o prostituata “de strada”
Fantezia predominanta este aceea a fetei high-class, de escorta, vazuta ca o femeie de afaceri independenta, sofisticata, ale carei intalniri cu directori in locatii de lux sunt stimulente intelectuale, interludiuri senzuale pentru care ea este generos compensata. Urmatoarea descriere facuta de o astfel de prostituata risipeste acest mit:
Am fost o “call-girl” in New York, cu propria mea agenda cu clienti. Tipii mei aveau cariere in industria de moda, in finante, in drept si in media. Ii vizitam acasa la ei, la birouri si in hoteluri renumite precum Plaza. Am lucrat de asemenea pentru patroane de bordeluri in localuri celebre din oras. Totusi, aici se opreste orice asemanare dintre experienta mea si mitica “call girl”.
Eram o adolescenta, nu o femeie sofisticata. Nu eram independenta, ci controlata de un proxenet brutal care avea un harem intreg. Oamenii cred ca doar prostituatele de pe strada sunt dependente de droguri, dar eu am luat droguri pana eram trecuta bine de 20 de ani. Era singura modalitate prin care puteam suporta abuzul fizic, sexual si emotional care imi definea slujba.
Cat despre clientela mea bogata si apartamentele ei luxoase, tot ce pot spune este ca, indiferent ca te afli intr-o masina in Holland Tunnel sau in Hotelul Plaza, tot trebuie sa iti dai hainele jos, sa te asezi in genunchi sau sa stai pe spate, si sa lasi un strain sa te foloseasca in orice mod ii place. Apoi trebuie sa te ridici, sa te imbraci si sa o faci din nou cu urmatorul client, si cu urmatorul… In filme, “call girls” fac o gramada de bani pe care ii investesc in afaceri legale cand se “pensioneaza”. Mie mi-au luat aproape 20 de ani sa repar raul ce mi s-a facut in prostitutie. Nu doar ca am parasit prostitutia saraca, dar eram total izolata de societate.
Singurii oameni cu care am avut contact pentru aproape un deceniu au fost proxeneti, clienti si alte prostituate. Am fost privata de educatia de baza. Nu am calificare in nici o meserie. Sanatatea mi-a fost in mod serios compromisa. Am avut nevoie de chirurgie si tratamente medicale repetate pentru probleme de reproducere si am ramas infertila. In plus a trebuit sa fac fata traumelor din ani de abuz emotional, fizic si sexual, comun in viata prostituatelor. La fel ca femeile batute de parteneri, femeile care parasesc prostitutia trebuie sa-si reconstruiasca din temelii vietile.”
This material is reprinted from “Female Juvenile Prostitution: Problem and Response” © 1992 by the National Center for Missing and Exploited Children (NCMEC), Arlington, Virginia, USA, and reprinted with permission. All rights reserved.