Tag Archives: legalizarea prostitutiei

Franța: Solicitarea de „servicii sexuale” va fi sancționată cu amenzi usturătoare. De ce s-au întors feministele contra prostituției?

luxembourgprostitutionÎn luna aprilie, legislativul francez a adoptat o nouă lege care privește lupta contra prostituției și traficului de persoane, prin care se interzice solicitarea/cumpărarea de servicii sexuale, nu însă și oferirea/vânzarea lor. Clienții prostituatelor vor fi amendați sever și obligați la urmarea unor cursuri despre răul pe care îl provoacă traficul de sex.

Legea, votată cu 64-12 în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, este una dintre cele mai dure din Europa și a fost promisă încă din campania electorală din 2012 de actualul președinte F. Hollande și de Partidul Socialist.

Prostituția este tolerată în Franța, dar bordelurile și proxenetismul sunt ilegale, iar oferirea de servicii sexuale ale unor minore este circumstanță agravantă la infracțiuni.

Spre deosebire de vechea lege din 2003, care interzicea oferirea pasivă de servicii sexuale pe stradă, noua lege mută atenția pe „clienții” prostituatelor, căutând astfel să atragă atenția asupra faptului că în marea majoritate a cazurilor, prostituatele sunt victime.

Continue reading

Amnesty International ar vrea ca prostituția să fie „drept al omului”

**ADVANCE FOR WEEKEND EDITON, APRIL 4-5**Geisha, a prostitute working at the Chicken Ranch brothel, rests in her bed in Pahrump, Nev., Tuesday, March 31, 2009. For more than 30 years customers have been patronizing the working girls of Nevada's legal brothels, though the state has not collected a dollar in taxes since prostitution was legalized in rural counties. Now with the state facing a more than a $2 billion shortfall in revenue, a Nevada lawmaker wants to bolster the budget, one sex act at a time. (AP Photo/Jae C. Hong)

Fara indoiala, prostitutia este sclavia vremurilor moderne. Din pacate, importanta organizatie Amnesty International se afla de partea gresita a istoriei, avand in vedere solicitarea sa recenta de legalizare a acestei practici.

Prostitutia e o practica imorala care injoseste femeile si barbatii. Ca atare nu poate fi un „drept al omului”, in sensul in care legislatia internationala defineste acest termen. Ceea ce nu impiedica Amnesty International sa o promoveze cu zel. Intre 7 si 11 august, notoria organizatie internationala si-a tinut la Dublin reuniunea internationala in cursul careia a adoptat o rezolutie solicitand statelor lumii sa legifereze “dezincriminarea muncii sexuale” – “sex work”, un eufemism pentru prostitutie.

Pozitiile Amnesty International privind prostitutia accentueaza transformarea intr-o organizatie care promoveaza practici imorale si daunatoare. Pina astazi, insa, nu am dedicat un comentariu special exceselor si abuzurilor in care Amnesty insista. Oricum, criteriile folosite de board-ul organizatiei pentru evaluarea gradului de libertate al tarilor lumii devin tot mai bizare de la an la an. AI promoveaza avortul, „casatoriile” homosexuale si dezincriminarea relatiilor homosexuale. Dupa legalizarea „casatoriilor” unisex in Irlanda in mai, Amnesty a lansat o propunere de legalizare a avortului prin intermediul unui raport de peste 100 de pagini. Iar acum, promoveaza prostitutia ca o forma de expresie a “libertatii sexuale”.

Continue reading

Este „lucrătoare sexuală” o denumire corectă?

Acest comentariu tratează un termen aproape necunoscut (deocamdată!) în limba română, acela de „lucrătoare sexuală”. Preluat, la fel ca majoritatea aberațiilor lingvistice și constructelor demne de Noulimba orwelliană, din engleza americană, „sex worker” este un termen care desemnează femeia prostituată.

Disputa din jurul acestuia reflectă de fapt războiul pro și contra prostituției, care se duce în chiar sânul mișcării feministe: o bună parte, probabil majoritară, dintre organizațiile feministe cer abolirea prostituției pe motiv că aceasta este, în fapt, o formă de viol plătit și afectează grav demnitatea femeii și lupta acesteia pentru egalitate (cum anume propun să se ajungă la această abolire e o cu totul altă poveste!), în timp ce zona radicală consideră că prostituția trebuie să fie liberă, prostituata să fie acceptată ca orice altă persoană care muncește cinstit, iar autoritățile să asigure controlul anti-abuz și posibilitatea femeilor de a intra și ieși din această „meserie” după buna voie.

Spuneam mai sus că, probabil, feministele „aboliționiste” sunt majoritare; aceasta și pentru că, confruntate cu dezastrul adus de aproape 20 de ani de experiență a prostituției legalizate (vezi în special Germania și Olanda – detalii pe www.antiprostitutie.ro) ele au început să înțeleagă natura înrobitoare și înjositoare a prostituției legalizate și complicitatea pe care, în acest caz, autoritățile o au la abuzarea femeilor și la prăbușirea moralei publice.

Interesant este că, deși în engleză expresia se referă – nediscriminatoriu și egalitarist, nu-i așa! – la persoanele de ambele sexe care „lucrează” în prostituție, de fapt, imensa majoritate a celor care se prostituează sunt femei.

Este „lucrătoare sexuală” o denumire corectă?

Mary Rose Somarriba *

Contrar retoricii grupurilor de lobby pentru lucrătoarele sexuale, marea majoritate a femeilor care se prostituează nu au adoptat această meserie de bunăvoie. Traficul de ființe umane este o problemă gravă, iar cei care încearcă să îi minimalizeze prevalența au deseori motive ascunse.

Continue reading

Leo van Doesburg (Olanda): Legalizarea prostituţiei a dus la creşterea traficului de persoane

de Ştefana Totorcea, StiripentruViata.ro

leo-van-doesburgOlandezul Leo van Doesburg, Director pentru Afaceri Europene la Mişcarea Politică Creştină Europeană (ECPM), este un bun cunoscător al limbii române şi al României, unde activează din anii 1990 pe proiecte de afaceri şi de responsabilitate socială. Ca  reprezentant al dreptei creştine la nivel european, se ocupă cu promovarea valorilor creştine în viaţa publică.

A susţinut multe cursuri pe probleme de creştin-democraţie, libertate religioasă şi de conştiinţă, valorile familiei, demnitate umană, pace şi reconciliere. În 2011 a primit Premiul Conscience and Freedom (Conştiinţă şi Libertate) pentru promovarea libertăţii religioase în Europa, iar în 2013 a primit o distincţie de la Uniunea Internaţională a Romilor, care îi recunoştea contribuţia la combaterea discriminării împotriva populaţiei rome din Estul Europei.

Discursul domnului Leo van Doesburg la Conferinţa Internaţională de la Bucureşti, „Traficul de persoane: o ameninţare la adresa valorilor familiei”, din 2 aprilie 2014 (intertitlurile aparţin redacţiei)

Legalizarea prostituţiei a dus la creşterea traficului de persoane

Traficul de persoane este o problemă foarte actuală. Pe 24 februarie 2014, Parlamentul Europan a adoptat Raportul despre Exploatarea Sexuală şi Prostituţie şi Impactul Acestora Asupra Egalităţii de Gen.

Continue reading

Evaluarea a 10 ani de politici privind prostituția în Suedia și Olanda

O comparație grăitoare între reglementarea prin legalizarea prostituției (Olanda) și „modelul suedez” pentru combaterea acestui flagel social.

ProstitutionOLANDA [1]

Pe 1 octombrie 2000, Olanda a legalizat bordelurile. De atunci, mai multe studii ale Comitetului Științific de Cercetare și Documentare al Ministerului Justiției (WODC) și ale poliției naționale (KLPD) au studiat impactul dezincriminării proxenetismului în Olanda.

Situația persoanelor din prostituție s-a înrăutățit

Studiul „Daalder” [2] realizat de Ministerul Justiției dezvăluie că:

  • Nu a avut loc nici o îmbunătățire semnificativă a situației persoanelor din prostituție;
  • Bunăstarea emoțională a prostituatelor s-a redus în toate aspectele;
  • Rata utilizării sedativelor a crescut;
  • Cererile de a părăsi industria au fost foarte mari, în timp ce doar 6% din autoritățile locale oferă o astfel de asistență.

50% până la 90% din femeile din prostituție lucrează involuntar

Aceste date au fost furnizate în 2008 de poliția națională într-un studiu privind sectorul prostituției legalizate, intitulat „Păstrarea aparențelor” [3]. În acest studiu, poliția olandeză oferă o evaluare foarte îngrijorătoare a legalizării proxenetismului. Cauza directă a studiului este „cazul Sneep”, în care 2 proxeneți turco-germani, împreună cu alți 30 complici, au fost condamnați pentru exploatare și violență împotriva a mai mult de 100 femei din Olanda, Germania și Belgia. Ceea ce frapează e faptul că toate femeile care au fost exploatate prin violență extremă în Olanda se găseau în bordeluri legale, cu impozite plătite către stat!

Continue reading

Optsprezece mituri despre prostituție

Notă: Acest material este realizat de European Women’s Lobby (Lobby-ul European al Femeilor, www.womenlobby.org). Deși tributar reflexelor neo-feministe ale „eliberării sexuale”, documentul merită citit și recomandat deoarece el constituie recunoașterea faptului că modelul reglementării prostituției prin legalizare a eșuat definitiv și nici măcar grupările feministe, cel puțin o mare parte dintre ele, nu îl mai consideră viabil. De ce am repeta noi experiența tragică a altor state, precum Suedia (înainte de 2000), Germania și Olanda?

O ALEGERE?

1. “Prostituția este cea mai veche meserie din lume”

luxembourgprostitutionHaideți să schimbăm perspectiva: proxenetismul ar putea fi într-adevăr considerat cea mai veche profesie din lume. În orice caz, doar pentru că ceva există de foarte mult timp, nu înseamnă că nu poate sau nu trebuie să fie schimbat. Nu spunem: “crima a existat dintotdeauna; nu putem face nimic”. Uitați-vă de exemplu, la pedeapsa cu moartea, sau la sclavie.

2. „E o slujbă ca oricare alta”

Cunoașteți vreo altă „slujbă” unde oamenii se confruntă cu o mortalitate de 10 până la 40 de ori peste medie? Unde 60 până la 80% dintre „muncitori” experimentează abuzuri fizice și sexuale regulate? Dacă e o slujbă ca oricare alta, cum se face că atât de puține femei din Europa de Vest profită de ocazie? Cum se face că majoritatea copleșitoare sunt femei imigrante? Acest lucru înseamnă că așa-numita „slujbă” este doar pentru femeile străine? De dragul egalității dintre sexe, ar trebui să avem o campanie de promovare a ei și pentru bărbați? Există sindicate în Europa care nu văd prostituția ca pe o meserie, deoarece e incompatibilă cu siguranța și demnitatea, precum și cu progresul în carieră, asociat cu profesia.

3. „Prostituția aduce femeilor independență economică, în special emigrantelor.”

În vremuri de criză economică, cu șomaj ridicat, cu atitudini rasiste, ar fi foarte ușor de spus că prostituția e o soluție pentru femei în general și pentru imigrante în particular. Ea ar ajuta chiar la reducerea ratei șomajului, nu?! Problemele reale ale femeilor imigrante sunt: accesul pe piața forței de muncă, recunoașterea calificărilor și dreptul de reunificare a familiei. Independența economică nu ar trebui dobândită cu prețul abuzului și al vătămării. În secolul XXI ar trebuie să ne descurcăm mai bine.

Continue reading

Rezoluție a Parlamentului European de condamnare a prostituției, ca exploatare și violență împotriva femeilor

Un raport care condamnă prostituția a fost adoptat de Parlamentul European zilele trecute. Raportul, care poartă numele inițiatorului său – europarlamentara britanică Mary Honeyball (grupul Socialist) – arată că prostituția este o formă gravă de sclavie și de violență împotriva femeilor, o încălcare a demnității umane și a egalității între femeie și bărbat. De asemenea, are legătură directă cu traficul de persoane și cu criminalitatea organizată. Legalizarea prostituției nu reduce aceste fenomene, dimpotrivă; în plus, creează o impresie de legalitate și normalitate în jurul unui fenomen prin natura sa odios.

Raportul d-nei Honeyball propune extinderea la alte țări europene a așa-numitului „model nordic” de tratare a prostituției. Suedia, Finlanda și Norvegia îl aplică, interzicând cumpărarea sexului și dezincriminând persoana prostituată. Cu alte cuvinte, cumpărătorul de sex – practic întotdeauna bărbat – este cel care comite o infracțiune, nu femeia prostituată. În plus, aceasta este cooptată în programe guvernamentale sau private de integrare socială și profesională care să o sprijine să abandoneze prostituția.

Rezultatele spectaculoase – reducerea cu până la 2/3 a prostituției stradale în Suedia, de exemplu – recomandă „modelul nordic” ca un pas înainte major pentru eliminarea prostituției.

Abordările privind prostituția diferă în Europa. De remarcat că mișcarea feministă este puternic divizată asupra acestui subiect, o parte propunând legiferarea prostituției și încadrarea prostituatelor ca prestatoare de servicii denumite „lucrătoare sexuale”, iar cealaltă, dez-incriminarea prostituatei, dar sancționarea aspră a cumpărării de servicii sexuale laolaltă cu sprijinirea femeii, considerată întotdeauna, chiar în prostituția „voluntară”, o victimă a violenței.

Cea de-a doua abordare are tot mai mult câștig de cauză, mai ales din cauza succesului „modelului nordic” în comparație cu rezulatele catastrofale ale legalizării prostituției. În țări precum Germania și Olanda, la mai bine de 10 ani de la încercarea unei astfel de reglementări permisive, datele arată creșterea criminalității organizate (trafic de persoane și de droguri) asociate fenomenului, imposibilitatea controlului bolilor cu transmitere sexuală și degradarea imaginii femeii în societate. Detalii la www.antiprostitutie.ro.

„Să plătești o prostituată înseamnă să finanțezi traficul de ființe umane.” Campanie antiprostituție în Luxemburg

„Să plătești o prostituată înseamnă să finanțezi traficul de ființe umane.” Campanie antiprostituție în Luxemburg

Cum au votat europarlamentarii români

Continue reading

Reportaj Der Spiegel: Legalizarea prostituției în Germania, un eșec

Legalizarea prostituției în Germania: un eșec

Reportaj Der Spiegel – Germania

în românește de antiprostituție.ro

Germania a legalizat prostituția în urmă cu mai mult de zece ani, sperând că astfel cele care lucrează în industria sexului vor avea condiții de lucru mai bune și mai multă independență. Acest lucru nu s-a întâmplat. Exploatarea femeilor și traficul de persoane s-au agravat. 

image-500242-thumbflex-klbeCum a eșuat legalizarea prostituției

Sânandrei este un sat sărac din România, cu case dărăpănate și ulițe nepietruite. Circa 80% dintre locuitorii tineri sunt șomeri și cei care dețin o mică grădină unde pot cultiva legume și cartofi se consideră norocoși.

Alina stă în fața casei părintești, una dintre cele mai vechi din sat. Poartă cizme de blană și blugi și ne povestește de ce a plecat de acasă în urmă cu patru ani, când tocmai împlinise 22 ani. Povestește despre tatăl ei, un bețiv care-și bătea nevasta și uneori și pe ea. Pe atunci, Alina nu avea nici slujbă și nici bani.

De la un prieten cunoscut recent a auzit de posibilitățile existente în Germania. A aflat că o prostituată poate câștiga ușor 900 euro (1.170 dolari) pe lună.

Alina a început să se gândească la asta. Orice părea mai bun decât Sânandrei. „Am crezut că o să am camera mea, o baie și nu foarte mulți clienți”, povestește ea. În vara lui 2009, Alina a plecat împreună cu o prietenă și noul iubit al acesteia, care le-a dus cu mașina prin Ungaria, Slovacia, Cehia până în capitala Germaniei – nu în luxosul cartier Mitte, ci lângă aeroportul Schonefeld; numele hotelului spunea totul despre patron: Airport Muschis („Păsărici de aeroport”). Bordelul oferea servicii sexuale la tarif fix. Pentru 100 euro (129 dolari) clientul putea face sex cât voia.

Totul s-a petrecut foarte repede, spune Alina. În bordel erau români care îl cunoșteau pe cel care le adusese pe ele. Alinei i-au fost confiscate hainele și i s-a dat doar lenjerie provocatoare. La câteva ore după sosire își primea primii clienți. Când nu era suficient de drăguță cu clienții, românii îi tăiau din salariu.

Continue reading

„Der Spiegel”: Legalizarea prostituţiei, un eşec în Germania. Povestea unei românce din Timiş

Adevărul

exit-bed-500x4742În urmă cu un deceniu, când Germania a legalizat prostituţia, politicienii au sperat că astfel condiţiile de muncă se vor îmbunătăţi, iar persoanele care lucrează în industria „sexului“ vor avea mai multă autonomie. Cu toate acestea, rezultatul nu a fost cel dorit, relatează„Der Spiegel“.

Publicaţia germană „Der Spiegel” scrie despre fenomenul prostituţiei din Germania, pornind de la poveste unei românce din Sânandrei, un sat sărac din judeţul Timiş. În urmă cu patru ani, pe când avea 22 de ani, Alina a decis să-şi părasească localitatea natală sperând că, peste hotare, va avea „propria cameră şi o baie”. În România, tânăra nu avea niciun venit, iar tatăl ei alcoolic o abuza deseori. Printr-o cunoştinţă a iubitului său, a auzit despre posibilităţile de muncă din Germania. Ea a aflat astfel că ar putea câştiga cu uşurinţă, ca prostituată, 900 de euro pe lună. „M-am gândit că voi avea propria mea cameră, o baie şi nu foarte mulţi clienţi“, povesteşte Alina, pentru „Der Spiegel”

În vara anului 2009, a plecat la Berlin, instalându-se într-un bordel din apropierea aeroportului Schonefeld. Ajunsă acolo, „lucrurile s-au precipitat”, continuă Alina. Proxeneţii i-au luat hainele şi i-au oferit în schimb îmbrăcăminte sumară. Chiar la câteva ore după ce a ajuns la bordel, aştepta deja să-şi primească primii clienţi, iar dacă nu era suficient de drăguţă cu aceştia, proxeneţii aveau să-i reducă veniturile.

Sechestru

Fiind „sub tutela” proxeneţilor, Alina trebuia să le plătească, săptămânal, 800 de euro. Ea locuia, împreună cu alte trei femei, într-o cameră nemobilată. Tot ce a văzut din Germania a fost benzinăria de lângă bordel, unde îi era permis să meargă pentru cumpărături, însă numai acompaniată. Restul timpului şi-l petrecea încuiată în club. Procurorii au aflat că femeile din bordelul respectiv ofereau toate tipurile de sex, servind chiar şi mai mulţi bărbaţi în acelaşi timp. Protecţia sexuală nu era obligatorie, decât dacă clientul cerea acest lucru. Indiferent de condiţia fizică şi starea de sănătate a tinerelor prostituate, ele trebuiau să fie mereu la dispoziţia clienţilor. Deşi condiţiile erau aspre, Alina povesteşte că femeile nu erau abuzate fizic de proxeneţi. Nici nu era nevoie să fim bătute. Ne-au spus că au destule legături în România şi că ştiu unde locuiesc familiile noastre. Era suficient“.

Continue reading

Efectele legalizării prostituției, drogurilor și eutanasiei în Olanda

Olanda, acea țară odată calvinistă, a întrecut cu mult celelalte țări în legalizarea „crimelor fără victime”, precum prostituția, folosirea drogurilor și eutanasia. În prezent, ea se confruntă cu consecințele neintenționate ale acestui fapt, precum creșterea fulminantă a crimei organizate, a sărăciei sociale și a turismului sexual, al drogurilor și al morții.

Prostitutie si imoralitate sexuala

În anul 2000, guvernul olandez a decis să le ușureze și mai mult viața proxeneților, traficanților si a clienților acestor bordeluri, legalizând comerțul și așa dezvoltat și evident al bordelurilor. Să o transformăm într-o meserie ca oricare alta! O dată eliberate femeile din această lume interlopă, șarlatanii, traficanții de droguri și cei de persoane vor dispărea!

bordel-amsterdamConform articolului „De ce nici măcar Amsterdamul nu-și mai dorește bordeluri legale” semnat de Julia Bindel în „The Spectator”, la 12 ani distanță, putem observa rezultatele acestui experiment. În loc să ofere o mai bună protecție femeilor, doar s-a ajuns la dezvoltarea acestei piețe. În loc să concentreze bordelurile într-o zonă discretă și (retrasă) a orașului, industria sexului a împânzit întreg Amsterdamul – acesta fiind practicat chiar și în stradă. În loc să acorde „drepturi la locul de muncă”, prostituatele au ajuns să fie tratate de proxeneți mai agresiv ca niciodată. Sindicatul format la inițiativa guvernului în vederea protejării lor este ocolită de majoritatea prostituatelor, cărora le este prea teamă să depună plângeri.

Conform noii legislații, proxeneții sunt denumiți acum oameni de afaceri sau antreprenori; abuzurile suferite de femei sunt considerate acum „riscuri profesionale”, asemenea riscurilor la care sunt expuși cei de pe șantiere. Industria turismului sexual s-a dezvoltat mai rapid în Amsterdam decât orice alt tip de turism normal: iar pentru că orașul a devenit bordelul Europei, traficanții importă femei din Africa, Europa de Est și Asia pentru a face față diversității de cereri. Altfel spus, proxenetismul a rămas același, doar că acum este legal – violența încă este inerentă meseriei, iar traficul a crescut și mai mult. Consilierea femeilor să părăsească această meserie este aproape inexistentă. Imaginea murdară a meseriei nu a reușit să fie spălată prin binecuvântarea legală.

Continue reading